img

Un loc unic unde poti admira

Pitorescul la nivel de arta

img

In mijlocul naturii

Pentru o relaxare totala

img

Intr-o asezare montana

Printre liniile sinuoase ale reliefului

Comuna Manzalesti - Un loc pe care trebuie sa-l vizitezi

Comuna Mânzăleşti este o aşezare deluroasă-premontană: penultima dinspre munte dintre aşezările aflate pe cursul râului Slănic.

Teritoriul său are o formă neregulată, alungită pe direcţia nord-sud. Râul Slănic taie teritoriul comunei, transversal, prin partea sa sudică. Către nord, teritoriul comunei cuprinde cursul şi bazinul pârâului Jghiab, apa îşi trage numele de la forma albiei sale, care are versanţii foarte înclinaţi, cât şi de la faptul că exploatarea lemnului a necesitat ca transportul să se facă pe jgheaburi (uluce pe care se dirija apa şi se transportau lemnele din munte la loc accesibil maşinilor).
Extremitatea nordică a teritoriului comunei cuprinde bazinul pârâului Martinu, afluent al râului Râmnicu-Sărat, iar limita sa nordică este hotarul cu judeţul Vrancea.

Aşezările vecine comunei Mânzăleşti sunt:

  • - spre NORD - comuna Niculele , Judeţul Vrancea ;
  • - spre EST - comunele Bisoca şi Vintilă Vodă , judeţul Buzău;
  • - spre SUD - comunele Scorţoasa şi Chilii , judeţul Buzău ;
  • - spre VEST - comuna Lopătari , judeţul Buzău .


Din punct de vedere al reliefului, aşezarea se remarcă printr-o gamă foarte mare de altitudini, (aproape 1.000 m) de la cca. 400 m, la ieşirea râului Slănic din comună, până la 1.364 m. - în vârful Cerdacului - aflat în limita nord-vestică a teritoriului său.
De pe unele dintre înălţimile medii şi uşor accesibile ale comunei se deschid, în faţa ochilor, largi şi pitoreşti perspective.
Spre miază-noapte, se văd plaiurile Bisocii şi munţii Vrancei, spre răsărit se distinge, în zilele senine, câmpia; spre miază-zi se observă, permanent, plaiurile Bercii şi uneori chiar municipiul Buzău, iar spre apus munţii Buzăului - printre care se remarcă Ivăneţul şi Penteleul.
Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei este aşezat pe anticlinalul Mânzăleşti-Lopătari, caracterizat prin straturi de gresii, argile şi calcare. Natura şi caracterul rocilor dovedesc, cu prisosinţă, că aici a fost un fund de mare (probabil în era paleozoică). Straturile masive de piatră din estul comunei, conţinând scoici fosilizate, prezintă interes, atât turistic cât şi ştiinţific.
Marea diversitate şi duritate diferită a rocilor a permis ca agenţii naturali să modeleze interesante forme fizice ale terenului, multe dintre acestea cerându-se ocrotite corespunzător cu prevederile legale. Printre aceste colţuri pitoreşti se pot aminti: movila din tuf alb din centrul comunei (numită şi Grunj), tulburătorul sfinx natural din zona Meledic - Breazău, lapiezurile formate în mediul salin de la Bâsceni şi Jgheab, lacurile de prăbuşire de pe platoul Meledic, frumoasele forme de eroziune din albia pârâului Bisoca, etc.
În anul 1980, la Meledic se descoperă un mare număr de peşteri. Din cele peste 25 grote de sare, ce au de la 200 m. la 1230 m., cea mai mare este "Peştera 6 S Mânzăleşti" - unica din lume ca lungime, ocupând primul loc şi al doilea ca denivelare (- 40 m.), cât şi "Peştera cu trei intrări" ce ocupă locul al doilea, ca denivelare, din lume şi locul patru ca lungime. Această descoperire va duce la realizarea unei zone turistice de o mare importanţă .
În zonă s-au păstrat, datorită unor condiţii de mediu speciale, unele fiinţe specifice unor ere geologice îndepărtate, ca: broasca ţestoasă de pământ, scorpionul, arborele numit mojdrean, etc.

Informatii utile

05Jul2016
Voteaza legal

CAMPANIE DE PREVENIRE ȘI INFORMARE

Detalii +